Corp slim korar în sus

corp slim korar în sus

Ite introduci in partea casei numitd culug'bs Macedoniampade sau dig' às Epir. Aci se and asezat rdsboiul, nelipsit din ori ce casd aromaneascd. Prin usa b te introduci in culug'osul al doilea, numit Mc mic sau si ahure.

enzime de slăbit 70 de kilograme de sex feminin pierdere în greutate

Aci se and depozitul de lemne si tot productul de vite, ca unt, branzA, land, etc. Aldturi de culug'osul mic, prin usa e intri in lildr pivnitäundo pe niste paturi de scanduri, mai ridicate, sunt insirate ldzile, hdrdile saci mari de rufdrie, land si altele.

Tot acelas lucru se observd si in A, B, afara insd dacd locueste o a doua familie. In acest caz, in B se aseazA rdsboiul si A serveste, dupd imprejurdri, de pivnitd.

slabire cxworx va ajuta berea să piardă în greutate

Scara d conduce in catul E, numit analtu sau pat ilic. Aci se culdi seara parte din membrii familiei, aci se aseazd masa, se asteaptd oaspetii, se afld icoana in perete si stall ziva bärbatii, ca sd-si facd trebile. Prin usa f inträm in Patul mare sala mare.

  • Cafea și efecte de pierdere în greutate
  • I Durata abonamentului 1 an 6 uni 3 luni1 lung sesiune nest ater.
  • Pericle Papahagi - Basme aromâne şi glosar() - Free Download PDF
  • Pericle Papahagi - Basme aromâne şi glosar()
  • Basme Aromane Si Glosar
  • Keyhia kaoir scădere în greutate
  • Стратмор смущенно посмотрел на труп, затем перевел взгляд на Сьюзан.
  • Top 10 moduri de a pierde în greutate în mod natural

Ad este adevdratul atelier manufactural al Aromancelor. In colturi sunt rasturnate haraile cu lane, care trebuieste lucratd in acea zi.

Pe de o parte si alta, dealungul peretilor, aunt asezate sedmnile cu kappa, daraciicu cari se pieptAnd si se trage lana, se scarmänd si se face caiere. Tot aci se afid 6 icrik'le, virtelnifele, furcile Haliteraswww. Aci, in fiecare dimineata, maea sau mama-mare cum i se mai zice, distribuie lucrul la nurori, la fete si la nepoate, cu o vorba dulce, cu un sfat parintesc, inspirandu-le grija do casä, interesul casniciei, si dand ea insäsi pilda cea mai frumoasd, prin zelul neadormit ce-1 depune la lucru.

cele mai bune sfaturi pentru slăbire perioada ta te ajută să slăbești

Prin acest fel ea stie sh sadeasca in toate, Inca din frageda varsta, inbirea de munca, mijlocul cel mai bun §i cel mai solid, prin care ele ajung sa devie niste bune carmuitoare de casä.

Apoi incetul cu incetul se incinge focul povestilor, al istorioarelor, al intamplarilor hazlii, al anecdotelor si al ghicitorilor, etc.

Mult mai mult decât documente.

Prin modul acesta, patul mare se preface inteun fel de sezatoare zilnica corp slim korar în sus Aromani, caci mai bine de douazeci de femei, neveste si fete lucreaza zilnic, fara a socoti pe oaspetele venite cu lucrul 1.

Aceasta este imprejurarea cea mai de seamd in care se povesteste in timpul verii la Aromani. In tot timpul spiritul de ordine eel mai desavarsit domneste.

nu există 1 arzător de grăsimi barele de granola te fac sa slabesti

Se respectä vorba batranei, se stimeazd unele pe al- tele in ordinea varstei, si nici o vorba nepermisa, nici o expresiune necuviincioasa nu vei auzl din gura lor, in tot acest timp. Acest spirit do ordine in familia aromana este constatat de toti acei calátori, cari l'au cunoscut de aproape.

Atunci zeci de bAtrAne, tapene, arse de soare, pline de tArie, cunosctoare de drumuri, izvoare, fntAnele, pomi roditori In acel anotimp, povestitoare admirabile, cAntAtoare unele, sfAtoase mai toate, dupd ce iau ate ceva de merinde pentru copii, ca sA aibA cu ce le astampArh foamea si cu ce le imboldi zelul de a merge intr'una pAnA la locul hotArit de mai nainte, ii imbie sA le insoteasa, cA le vor povesti basme, istorioare i cAte alte minunatii. Fiecare vale si vAlceh, fAntAnA, izvoras, prApastie, rftu, lac, pod la care se abat cetele de copii, Ili are basmul, povestea, legenda, snoava, istorioara sa, inclt nu vonl exager catusi de putin, spunAnd cA fiecare petec din pdmAntul cAlcat si locuit i astAzi de Aromftni, este investit cu un nume de care se leagA cAte cevA, plin de amintiri gingase, duioase, dureroase uneori, dar in totdeauna scumpe AromAnului, i pe cari bAtrAnele CAle bune de gurA, stiu sA le intipAreascd adAnc si nesters in mintea i inima AromAnasilor!. Numai eine avut-a fericirea BA trAiascd, cat de putin, ca copil, aceastA viatd minunat, fsi poate inchipul farmecul ei nespus. Numai cine a scoborit si suit, in voie, veseld si sgomotoasA sau melancolicd i posornoritA, pe clrumul impdrcitasc, cum 11 numeste un scriitor grec, Aravandinos, acest drum fcut de douA ori pe an de Aromni, Ii poate face o idee deplin de nestersul ei dtliciu!

Ceea ce este mai surprinzator, ne spune Pouqueville 1 in lipsa de localuri publice, vizitele se obicinuiesc foarte mult printre Aromani. Vezi: G. Weigand, Die Aromunen, I, p. Nenitescu, el se oglindeste in viata Aromanului, mai bine decat oH unde se vede in familia lui, ce este ca si o biserica.

Femeia aromand, pe langd ed are marele si netdgaduitul merit do a fi pdstrat limba strämoseascd aromaneascd nealteratd in sanul famiiei, pe langd cd este o carmuitoare de casd Mil pereche, ea este si intruparea vie a moralitatii 1. Una din ele, petrecand firul sub degetele-i subtiri, zice surorilor : Noi, pe cari intAleapta Pallas ne retine aci, sd usurdm cu diferite cuvantari lucrul folositor al manilor noastre.

SI spunem pe rand cate o poveste, ca sd nu simtim lungimea timpului. Surorile se invoiesc si o roagd sd inceapd mai intaiu. Ea se corp slim korar în sus ce basm sd spuie printre cele mune ce cunoaste: FA povesteascd oare despre zeita Derceta, care se pomeni cu trupul acoperit cu solzi si infundatd de atunci in bAltile Siriei?

Sau povestl-va, cum Rica ei, prefAcutd in pasdre, isi petrece ultimii ani pe turnuri inalte? Cum zana Nais, cu cantecul si cu ierburile-i vrAjite a prefAcut flAcdi in pesti muti, pand ce ea insdsi suferl aceeasi schimbare?

Cum in sfarsit, arborele, ce purta poame albe, poarta negre, de cand fu stropit cu sange? Aceastd poveste ii place, fiind-cd e putin cunoscutd, si pe etind lcina se prelunge§te in fir, ea incepe sd istoriseascd trista intamplare a iubitilor nenorociti a lui Piram si a Tisbei Ea spune, si corp slim korar în sus poveste 1 I.

Încărcat de

Unele acuzd intdmplarea, altele zic, ca zeii cei adevarati toate le pot. Dupd ce tacura, veni si rdndul Alcitoei, care incepa astfel sa povesteasca Tot pe patul mare se tine bd. De obiceiu luilfatul se face cu Jolla trei zile inaintea maritarii unei fete, cdnd tovarasele viitoarei mirese se aduna, ca sd ajute la cusutul rochiei de mireasa, la albituri si la alte multe maruntisuri.

In tot acest timp ele muncesc, petrecand. Astfel cânta, glumesc si povestesc lucruri voioase, pMcute,! Nu este permis nici unui barbat sau flacau O.

E de observat, cd aceea deosebire se remarcd §i in Daco- Româna intro «basm lângd sensul de basm, mai insemneazd alternativ: legendd, snoava §i chiar proverb 2. Saineanu, Basmele Romtine, p. Magnum Rom.

Dupa ce trece saptamdna intdia si a doua, tocmai intr'a treia, inteo Luni dupa amiazi, este adusa mireasa in patul mare, in fata nouglor sale rude, ca sa-i puie mama mare furca in brau. Pentru aceasta se face de mai nainte o furca de cires, dinteo singurd ramura, rupta cu mâna nu taiata, pe care se anind o bucatd de caier, apoi se mai face un fus original, pe care dai sä-1 invartesti intro degete si nu merge I Mama mare, pe cdnd sta mireasa in picioare, ii asaza frumos primitiva furcä la cingatoare, ii da fusul in mama, o säruta frumos pe obraji, se lasa a-i saruta mane de catre mireasa si-i zice, ca.

Mama mare, care nu mai poate de bucurie, se retrage la cicricul sau furca sa si celelalte cumnate ale tinerei mirese o inconjoara, o imbratiseaza, o hotarasc sa se aseze pe scaun si o decid, dupd mii si mii de staruinti, sa-si deschida gura si sq le spuie, ce o invata mama-se, maea bunica sau paplu, atel ftittau bunicul cel intelept. IV, 32 Si, sfarsind nveasta noaud, povestitoare de lucruri inocente si suave, pline de sanatate, cari indulcesc inhnele si te fac El traiesti o clipa fericit, o sdruta.

Avlia, uborla. Apoi ce nu se povesteste, sara, In avlie, uUr, cand mai bine de dougzeci de frati, veri, vecini, se gramAdesc pe pi4Itti, la lumina lunii? Neuitat va ramanba pentru mine momentul, child Filpa Beza, mai in varsta.

Pericle Papahagi - Basme aromâne şi glosar(1905)

In gura lui Filpa Beza feti-frumosii, balaurii, etc. Nestersi vor ramanea in mine sclipitorii ochi ai nenorocitului Filpa Beza, care, mai tarziu, apucand drumul codrilor, pentru o cauzti vitrega, care n'a adus decat prapad vietii nationale si economice a Aromanilor, nu s'a mai tutors.

Si acelas lucru se petrece intro toate droaiele de copii, in amurgul serii, stransi pe la marginea satului, dui:A cartier. Totus pastratoarea acestor comori, a basmelor, este femeia. Ea conserva cu o fidelitate sfanta, care inspird admiratiune, formele cele mai caracteristice, formulele tipice, numele eroilor, cand au un numeformele limbii, totul in genere, in intretinerie la sezatori, arom. Deja Platon si Cicero au observat, cd femeile sunt mai conservatoare in privinta formelor limbii §i tot asa corp slim korar în sus privinta materialelor folk- lorice, in special a basmelor.

Inteadevar, femeile in genere uitii mai cu greu ca barbatii povestile ce au incantat www. Cele mai frumoase basme germane le datoreste Grimm unei femei.

slabire scădere în greutate bakersfield straturi de pierdere de grăsime

Dupa 15 August, adica dupa trecerea Slcimâ- riei, sf. Mariasarbatoarea cea mai mare si cea mai mult sarbatorita de Aromânii cari locuiesc Pindul, incep pregatirile pentru scoborire prin locurile mai väratice, prin frumoasele i legendarele sesuri ale Tesaliei. Toata munca femeilor, in tot timpul ce le mai ramâne panä la scoborire, se reduce in a isprävl lucrurile neaparat trebuincioase casniciei si plecarii bor.

Astfel cuvertele i trais-tele pentru cai, sacii i hdrdile, tendile, stricdtorile, tIrnbdrile §i altele se lucreaza cu repeziciune uimitoare.

Cu alto cuvinte, munca serioasä este ispravitä si num ai mici dereticari au mai ramas, caH i ele se sfarsesc cu iuteala de nedescris, când momentul plecarii soseste.

Pouquoville, in Voyage, vol. II, p.

Similardiscuții