Pierdere în greutate franciscană mod federal
If we are to learn any lesson from the history of the past fifty years of art, it is surely that an art unattached to the pierdere în greutate franciscană mod federal world is free to go anywhere but that it has nowhere to go. Victor Burgin arhiva 5 Trecutul scopic øi etica privirii.
Preluarea neautorizatæ, færæ acordul scris al editorului, a materialelor publicate în aceastæ revistæ constituie o încælcare a legii copyrightului. Existæ istorii despre mærirea øi decæderea Imperiului Roman, despre formarea clasei muncitoare în Marea Britanie, despre budincæ în Europa medievalæ.
Noi înøine1 am explorat istoria corpului experimentat al femeii în Occident. Am dori acum sæ conturæm domeniul unei istorii a privirii — der Blick, le regard, opsis.
Presupunem cæ privirea poate fi un act uman. Autorii care s-au ocupat recent cu aøa-numita inevitabilitate media ne-au dat motive de a reflecta despre posibilitatea unei askesis discipline a privirii; aceasta ar conduce la cultivarea eticæ a ochiului.
- Cum să elimini petele de grăsime din pantaloni
- Îndepărtați grăsimea din pâine
Activitatea privirii — opsis —, opusæ atît interpretærii luminii opticacît øi reprezentærii sale perspectivaa ræmas marginalæ în scrierile istoricilor.
Ca urmare, vom începe prin a enumera vizierele cu care ne protejæm împotriva distragerii. Am grupat aceste scrieri în opt perspective, fiecare fiind relevantæ într-un mod diferit pentru etica privirii istorice.
Pentru început, cîteva remarci preliminare. Viziere Înainte ca lumina semafoarelor sæ fie protejatæ de viziere, mici scuturi de piele preveneau intimidarea cailor sensibili. Privim doar dacæ ochii noøtri nu sînt distraøi de chestiuni colaterale fascinante, ca øi cele ce urmeazæ: 1. Cu mult mai dificilæ e sarcina de a ræmîne în afara umbrei acelor discipline optice care monopolizeazæ explicarea væzului, începînd din secolul XVII.
Fapte interesante din Brandenburg. Regiunea Brandenburg
Johannes Kepler poate fi considerat pærintele fondator al interpretærii optice a væzului. Exemplele oferite pentru toate cele patru cuvinte presupun cæ e vorba de un act uman øi cele mai multe implicæ un sens moral. Johannes Kepler, Ad Vitellionem paralipomena, quibus astronomiae pars optica traditur, vol. Pentru o introducere, vezi John R. Cronly-Dillon øi Richard Langton Gregory, ed.
Walter J. Ong, Orality and Literacy, London, Methuen, Kohlhammer, Vrem sæ evitæm tot ceea ce duce cætre o etologie tehnotropicæ a væzului care ar promova optimizarea recunoaøterii rapide, în aceastæ epocæ a comunicærii instantanee. Iconoclasmul parcurge o istorie ce se întinde de la Anaximandru la Mondrian.
A treia parte, care ocupæ mai mult de jumætate din carte, se ocupæ cu arta modernæ, de la romanticii germani la Kandinsky m. Pictorul rus pare sæ condamne la fel de violent ca împæratul bizantin Leon al III-lea imaginile ce reprezintæ invizibilul.
Besançon stabileøte cæ existæ o istorie a iconoclasmului, ce se întinde din Antichitate pînæ în prezent. Evident, o astfel de istorie are o puternicæ dimensiune eticæ. Besançon îøi începe povestea cu iconofobia presocraticilor.
Cerințele sale de producție sunt mai puțin consumatoare de energie decât cimentul Portland obișnuit la o cerință de încălzire de aproximativ ° C pentru talc comparativ cu ° C pentru calcarul pentru a produce ciment Portlandîn timp ce absoarbe mult mai mult dioxid de carbon pe măsură ce se întărește.
Walter Ong a descris modul în care înregistrarea sonoræ fidelæ, prin mijlocirea alfabetului, a retezat cuvintele înaripate. Ideile înlocuiesc acum zeii.
Nimic din aceastæ criticæ a imaginii nu poate fi gæsit în Teogonia lui Hesiod circa î. Filosoful aspiræ la atingerea unui adevær care se aflæ acolo unde ochiul nu bate. De aici, calea continuæ cu Platon vezi Timeupentru care lumea vizibilæ e doar o reflexie palidæ, o umbræ coloratæ a ideilor.
Euclid are meritul de a fi conceput forma geometricæ a privirii umane, realizînd un portret al acestui efluviu sub forma unei figuri conice cu vîrful în pupilæ øi baza în obiectul cuprins de privire. Ce anume?
