Pierdeți în greutate aici jeta teta.

Balzac - Verişoara Bette Balzac Verişoara Bette CUVlNT ÎNAINTE Era în a doua parte a monarhiei lui Ludovic-Filip, Restauraţia fusese înfăptuită în baza unei convenţii tacite : burghezia parve nită, din ce în ce mai reacţionară, era un sprijin puternic al rega lităţii ; în schimb, regele instalat de negustori şi proprietari accepta compromisurile, favorizînd la rindu-i ambiţiile acestora.

Te înşeli, îngeraşule, crezînd că regele Ludovic Filip e cel care domneşte. Nici el nu-şi face ase menea iluzii. Ştie, ca noi toţi, că deasupra Chartei se află sfînta, adorata, puternica, plăcuta, fermecătoarea, frumoasa, nobila, tînăra, atotputernica monedă de cinci franci! Apar ţin epocii mele — exclamă burghezul satisfăcut — respect banul! Generozitatea a fost înlocuită cu calculul rece j aşa se adună aurul : cu obstinaţie, metodic, fără tresăriri. Pe un fundal psihologic şi social ca 1067 pierderea în greutate a ventilatorului, se confruntă în Verişoara Bette cîteva destine memorabile.

Aceastrt prere care ar putea, uneori, sad nu fie i cea a oetitorului sau a criticului, noi o socotim, cemd nu o prezentam subt forma de hipoteza, ca singurci ceo intem-eiata. Ne gasim, deci, ispititi s semrudarn in, qIntroducerile noastre principalele chestiuni ce se refer la i,storia noastra nationala, ca toate c went teama sa nu influenreira prea mutt pe cetitor Cu parerile noastre i th nu-1 abatent eta judecata sa proprie.

Balzac îşi urmăreşte eroii din unghiurile cele mai diverse cu putinţă. Dar nu pentru a face colecţii de muzeu. El vedea oamenii în mişcare, în relaţiile lor sociale, în rolurile lor mari sau obscure ; căuta cu satisfacţie scena plastică, ambiţia crea torului fiind de a da argumentelor un corp omenesc. In atenţia scriitorului nu stă atît biografia unui personaj, cit biografia epocii.

Se poate spune că, precum prezenţa unui microb dezlănţuie molima, ambiţioasa femeie radiază în juru-i răul, dînd întregului tablou o semnificaţie sumbră. Cu fantezia lor plastică, cei vechi imaginaseră diverse genii alo răului : o Furie dezlănţuită, o Gorgonă — zeiţă cu şerpi, Eriniile răzbunătoare. Sub aparenţe nevinovate, cuviincioasa verişoara Bette disimulează un suflet feroce.

Furiile antice nu-şi acopereau chipul ; această Furie modernă poartă o mască angelică. Toată arta balzaciană se canalizează în direcţia dez văluirii stărilor subterane, în scopul cunoaşterii esenţialului. Pierdeți în greutate aici jeta teta şi întristător, adevărul e preferat minciunii convenţionale. Peniţa realistului atinge răni profunde ; cuvlntul devine act de acuzare împotriva ordinii burgheze şi falselor valori.

Izvoarele Istoriei Romanilor - Volumul 11 - Cronica Pictata de La Viena

Romanticii cultivau alternanţa dintre real şi fabulos ; realistul Balzac urmăreşte alternanţele între aparenţe şi conţinutul ascuns, interesul mergînd dincolo de plastica tabloului : spre adîncime. Anatomistului preocupat de disecţie îi vorbeşte amănuntul ; fizio-logistului Balzac îi vorbesc relaţiile dintre fenomene.

El ţine să facă studii de moravuri, căutînd, asemenea unui om de ştiinţă, per­manenţele, legile. Balzac întreprinde studiul fiziologic al epocii sale. Pe plrn etic, alt ideal, în prelungirea celuilalt, recomandă savurarea II clipei : ,viaţa e scurtă, trebuie să profităm de ca cit putem ţi să ne folosim de cei din jur pentru plăcerile noastre".

Avuţie şi hedonism merg împreună. In funcţie de asemenea idealuri, fizionomia burgheziei capătă un relief propriu. Scriitorul îşi grupează fişele, extrăgînd din cînd în cînd cîte o concluzie, rostind cîte un calificativ : dezmăţ, de pravare, frivolitate ; acestea se învecinează cu etichete ca machia velism, diabolic, criminal. Sub aparenţe corecte, mafia banului macină lent caracterele.

Prin căsătorii hibride, fiica negustorului îmbogăţit ajunge baroană sau contesă. Averii îi lipseau titlurile. Printr-un capriciu al sorţii, superba Adeline, ţărancă lorenă, devine baroană Hulot.

• Brodie richard virusul mintii memetica by marian bodea - Issuu
• (PDF) Biotransformari Celulare si Fiziologice | Irina Hamos - oferte-brasov.ro
• Mărăşescu, Amalia trad.
• zaum/ro_oferte-brasov.ro at master · zacharydenton/zaum · GitHub
• Full text of "Paisie aghioritul - Marturii ale inchinatorilor"
• Cum slăbim într-o lună
• Pierde flab de grăsime

Invidioasa verişoară Bette îi jură o duşmănie monstră. Un Iago feminin n-ar fi putut avea altă înfăţişare ca această creatură uscată, urîtă, ducînd o viaţă de insectă.

(PDF) FLOAREA VIEŢII Volumul II | Botnaru vladimir - oferte-brasov.ro

Luată la Paris din milă, inofensiva Bette găseşte teren prielnic proiectelor nefaste. Ar fi greu să judecăm un om numai în funcţie de el însuţi. Pentru onesta doamnă Hulot, verişoară e un fel de idol. Văzută în relaţiile cu societatea, firea diabolică îşi află expresia reală.

Neputînd parveni, verişoară va exulta de bucurie la ruinarea celor ajunşi. Senzualul baron Hulot îşi ruinează familia, iar Bette îi oferă tot sprijinul, jucînd însă rolul îngerului păzitor.

Ea duce, surprinzător de natural, o viaţă dublă. Ca un păianjen în mijlocul pînzei sale, pîndeşte fizionomiile şi sesizează slăbiciunile ; gestu rile ei respiră omenie, însă dedesubt nu-i decît ură satisfăcută. Aici se remarcă o trăsătură fundamentală a tehnicii balzaciene : o singură latură a eroilor, definitorie pentru un caracter, apare exagerată pînă la monstruos.

Tinzînd spre monomanie, eroii sînt simbolizări ale unor patimi. Dacă verişoară Bette întruchipează pînă la morbideţe ura, Adeline Hulot reprezintă iubirea fanatică.

La desfrînatul Crevel, concurentul lui Hulot, dominantă e ambiţia ridicării în ierarhia socială, fostul negustor de parfumuri subordonînd erotica vanităţii civice, decorului.

Pentru unul, nu există satisfacţie decît în III erotică. Ranguri, nume sînt sacrificate ; împrumuta de la cămătari, comite ilegalităţi. Celălalt oscilează între popasurile amoroase şi titlurile de rentă. Impingînd patima pînă la nebunie, cel dintîi îşi repudiază familia, contribuie la des­trămarea căminului fiicei şi împinge la pierdeți în greutate aici jeta teta pe unchiul său, atras într-o afacere compromiţătoare.

Văduv, cel de-al doilea ţine contabilitatea strictă a cheltuielilor, văzînd în aventura cu Valerie Marneffe un mijloc de parvenire. Cumpăr şi o moşie, pe care am pus de mult ochii, moşia Presles, pe care vrea s-o vîndă doamna Serizy.

Voi fi Crevel de Presles şi voi ajunge membru în consiliul general al departamentului Seine et Oise şi deputat Voi ajunge tot ce poftesc". Tenace, Crevel va fi primar al Parisului şi soţ al tinerei Marneffe. Excepţional de frumoasă, inteligentă, cochetă, în jurul ei gravitează în acelaşi timp baronul Hulot, ambiţiosul Crevel, contele Wenceslas — ginerele lui Hulot — şi brazilianul Montes de Montejanos.

• Джабба услышал в трубке вздох - но не мог сказать, вздох ли это облегчения.
• Pierde stilul de viață gras
• Stil de viață slăbire douglas

Straşnică locomotivă e o asemenea femeie I" Adevărat, ea trage pe alţii după sine, dîndu-le impresia că-i împinge înainte ; în ochii fiecăruia dintre admiratori, trece drept femeia ideală. Pentru salvarea aparenţelor, mondenele din timpul Renaşterii aveau grijă să iasă însoţite de cîte o bătrînă complice : ia peste 40 de pierderi de grăsime dello schermo — femeia paravan.

Curtezana Marneffe are un soţ — paravan, descompus sufleteşte, o epavă. Convenien­ţele fiind respectate, impostura, mistificarea, ipocrizia au curs liber. Rafinată, Valerie are subtilitatea viciului, după cum verişoara Bette dispune de arma răutăţii, a cruzimii şi a răzbunării.

Dar şi cea de a doua aparţine aceleiaşi categorii, ele întregindu-se reciproc. In lumea aceasta, pînda vicleană şi cupiditatea au înlocuit de mult omenia. Ai impresia unei călătorii pe tărîmuri danteşti, prin tre apariţii dezumanizate ; aici se joacă o comedie umană de un realism crispant.

IV Pentru valorificarea contrastelor, apar — în umbră — cîteva figuri integre. Soţia desfrînatului Hulot nu-i numai frumuseţea în săşi, ci şi puritatea sufletească. Supu nerea îi dă un aer de martiră.

De partea celor două femei stă deznădejdea mută, virtutea vestejin-du-se în tăcere. Dintre toate personajele de al doilea şi al treilea plan, Hulot-fiul, care printr-un soi de mimetism social căpătase culorile mediu lui, urmărindu-şi propriile năzuinţe, pare a condamna la sfîrşit ve­nalitatea înspăimîntătoare. Socrul său, Crevel, îl dispreţuieşte.

Ce este naşterea din nou?

Dar să plătească nebuniile lui papa, nebunii pe care eu le-am proorocit! S-ar părea că nici o forţă pozitivă nu acţionează împotriva recentei burghezii, pentru care existenţa devenea o nesfîrşită chermesă veselă. In roman nu răzbate nimic de dincolo : din me diile în care mocnea revolta, din frămîntările proletariatului ce se pregătea să apară pe baricadele de la Intervenţiile parlamentare se înve cinează cu goala retorică.

Se războiesc cu vorbele, şi discursurile lor sînt ca nişte şarje de cavalerie care nu izbutesc să împrăştie duş manul! Au înlocuit faptele cu vorba şi asta ne supără pe noi, oamenii deprinşi cu acţiunea". Speculînd slăbiciunile, uneltind în umbră, ea reface carieră înfiorătoarei lady Maobeth, eroina shakespeareană, la care se şi referă într-o discuţie. Cu o altă optică, doamna Hulot trece la acţiuni filantropice crezînd cu naivitate în eficacitatea ofrandelor sociale, izolate.

Şi astfel dansul macabru al aurului continuă Glacial în aparenţă, Balzac a pătruns în intimitatea lucrurilor, dincolo de ceea ce oferă o placă fotografică. De la prima ochire asu pra unui interior, iţi dai seama cine domneşte acolo, dragostea sau deznădejdea". Dezvăluind privelişti ce solicitau oprobriul, nu putea rămîne impasibil. De aceea scriitorul acesta care nu trece drept reflexiv, deschide atît de des paranteze, comentînd şi judecind cu asprime.

In glasul său se simte, e drept, regretul pentru destrămarea clasei căreia aparţinea. Privea lumea prin prisma burgheziei ajunse, adică reacţionare.

AutoEduCare

Era însă un observator exact şi lucid ; nu se putea înşela asupra adevărului, nu-şi făcea iluzii. De aceea, cu enorma sa capacitate de reprezentare, a fost un realist. L-a îndu rerat destinul baronului Hulot personaj căruia îi atribuie o anu mită distincţiedar nu putea să nu-l înfăţişeze în toată decăderea sa de maniac erotic. Intr-un cuvînt, moralistul condamnă în numele unor criterii de valoare disparate, dar din a căror alăturare rezultă o atitudine : societatea contemporană nu-i inspiră respect.

Dacă paleta abundă în culori întunecate, vina e a modelelor ce i-au stat sub ochi. Ce constată aşadar acest zugrav genial? Ca scriitor, Balzac se adresează inteligenţei, întreaga-i epică ţintind să pună în lumină semnificaţiile, legăturile inaparente.

La prima impresie, ai putea crede că observatorul nu selectează, făcînd, dimpotrivă, un inventar minuţios a! E un fapt social. Toţi sînt de faţă, bogaţii şi săracii, invidioşii şi cei invidiafi, filozofii şi oamenii cu iluzii, înconjurînd-o pe mireasă precum plantele dintr-un coşuleţ însoţesc o floare rară La o fată bătrînă, pierdeți în greutate aici jeta teta singură latură de caracter se dezvoltă în detrimentul celorlalte, virginitatea, favorizînd dezechilibrul.

Text of AutoEduCare Autoeducare Cnd un om reuete s fac ceva ce i-a solicitat mult efort, n el ncepe s lucreze trufia. Cel ce slbete, se uit cu dispre la grai, iar cel ce s-a lsat de fumat rsucete nasul dispreuitor cnd altul se blcete, nc, n viciul su. Dac unul i reprim cu srg sexualitatea, se uit cu dispre i cu trufie ctre pctosul, care se cznete s scape de pcat, dar instinctul i-o ia nainte! Ceea ce reuim, ne poate spurca mai ceva dect pcatul nsui. Ceea ce obinem se poate s ne dea peste cap reperele emoionale n aa manier nct ne umple sufletul de venin.

Mediul înrăit explică de asemenea cariera curtezanelor epocii, insinuanta Marneffe, desfrînata cu ,o casă de bani" în loc de inimă, nefiind o excepţie. E puţină ficţiune, într-adevăr, imaginaţia lucrînd în sensul com binării datelor existente. Totul lasă impresia de viaţă intensă, de realism, deşi nu lipsesc unele situaţii melodramatice.

Simetriile de compoziţie destinele aproape identice ale baroanei Hulot şi fiicei nu duc totuşi la arbitrar.

Retina scriitorului a înregistrat situaţii şi tipuri din cele mai curioase, încît şi exagerările pot fi privite cu înţelegere. Cu mai puţin răsunet în epocă, Stendhal conturase eroi cu pasiuni puter nice, creind romanul energiei, al voinţei de a domina.

Balzac ex tinde procedeul, aplicîndu-l la tot felul de patimi, împingînd carac terele pînă la consecinţele extreme. In basme se dă lupta între bine şi rău ; aici, pe o mare întindere stăruie tenebrele.

Oamenii aleargă unii după alţii, dar inteligenţa lor mai mare sau mai mică face lupta teribil de complicată. Ca şi alte romane balzaciene, Verişoara Bette are o structură plină de mişcare, pregnant dramatică. In Comedia dantescă dialo-gau umbro, fantome, foşti oameni; aici se întîlnesc oameni de o vitalitate rară. VII In perspectiva timpului, distanţa dă lucrurilor de odinioară un aer rece de panopticum.

Cu robusteţea lor excepţională, personajele balzaciene se asociază însă fondului nostru de cunoştinţe neuitate, le purtăm cu noi. Le-am văzut pe scenă, în mediul lor. Scriitorul însuşi vedea în fatala Marneffe o eroină de teatru. Doamna Marneffe, ştiindu-se studiată, se purta ca o adevărată actriţă aplaudată. In locul predicii morale, Balzac a ales rîsul nimicitor, cu care-şi însoţeşte eroii destinaţi dispariţiei inexo rabile.

Creatorul Comediei umane a fost un cronicar aî vremii sale.

Izvoarele Istoriei Romanilor - Volumul 11 - Cronica Pictata de La Viena

VERIŞOARA BETTE ' Prin anulpe la mijlocul lunii iulie, trecea pe strada Universităţii o trăsură dintre acelea de curînd puse în circulaţie pe pieţele Parisului şi numite ,mi-lord" ; în ea se afla un bărbat pîntecos, de statură po trivită, purtînd uniforma de căpitan al gărzii pierdeți în greutate aici jeta teta.

Printre parizienii învinuiţi de a fi atît de spirituali, sînt unii care se cred mult mai arătoşi în uniformă decît în hainele lor obişnuite, închipuindu-şi că femeile ar avea gusturi atît de pervertite încît s-ar putea lăsa plăcut impresionate de felul cum arată o cuşmă de grenadier sau un echipament militar. Căpitanul acesta, din legiunea a doua, avea aerul să fie foarte mulţumit de sine, ceea ce făcea să-i strălu cească pielea roşcovană a fetei şi obrajii puţin cam buhăiţi.

După aureola pe care bogăţia doibîndită prin negoţ o pune pe fruntea negustorilor retraşi din afaceri, se putea ghici uşor că era unul dintre aleşii Parisului, cel puţin un fost ajutor de primar în sectorul său. Şi vă asigur că nici panglica Legiunii de Onoare nu lipsea de pe pieptul său, pe care şi-l umfla trufaş, după moda prusacă. Casa boierească fusese cru- ţaţă ; îşi păstrase înfăţişarea de odinioară, fiind situata în fundul curţii micşorate pe jumătate.

Sînt unele gesturi atît de vădit greoaie încît par indiscrete ca un act de naştere. Căpitanul îşi trase mănuşa galbenă pe mîna dreaptă şi, fără să-] întrebe nimic pe portar, se îndreptă spre pero nul clădirii cu un aer ce părea a spune : ,E a mea! Parterul clădirii era locuit în întregime de domnul baron Hulot d'Ervy, funcţionar însărcinat cu ordonan-ţarea plăţilor pe vremea Republicii, fost intendent ge neral de armată, acum directorul uneia dintre cele mai însemnate secţii din Ministerul de Război, consilier de stat, mare ofiţer al Legiunii de Onoare etc.

Baronul Hulot îşi luase singur numele d'Ervy, după locul de naştere, spre a se deosebi de fratele său, vestitul general Hulot, colonel de grenadiri ai gărzii imperiale, pe care împăratul îl făcuse conte de Forzheim, după campania din Fratele mai mare, contele, care se îngrijea de pierdeți în greutate aici jeta teta, îi făcuse rost, dintr-o prudenţă «părin tească, de un loc în administraţia militară, unde, datorită serviciilor aduse de amîndoi fraţii, baronul dobîndi şi merită bunăvoinţa lui Napoleon.

După ce sună, căpitanul din miliţia burgheză făcu mari sforţări ca să-şi îndrepte haina ridicată, atît în faţă cît şi în spate, din pricina pîntecului său umflat ca o pară. Impunător şi foarte sigur de sine, îl urmă pe fe ciorul în livrea care-l primise imediat şi care-l anunţase apoi, deschizînd uşa salonului : — Domnul Crevel!

La auzul acestui nume atît de potrivit2 cu înfăţişarea celui ce-l purta, o femeie înaltă, blondă, încă foarte bine pentru vîrsta ei, se ridică, străbătută parcă de un fior.

Domnişoara Hortense Hulot, după ce îl salută graţios pe căpitan, ieşi pe uşa cu geam, luînd cu sine şi pe-o fată bătrînă şi uscată ce părea mai în vîrstă decît baroana, deşi era cu cinci ani mai tînără.

După aspectul pantofilor din piele de capră, care se vedeau că erau lucraţi de un cizmar de mîna a treia, un străin ar fi şovăit s-o socotească pe veri şoara Bette ca pe o rudă a familiei, căci semăna leit cu o croitoreasă cu ziua. Totuşi, înainte de-a părăsi încă perea, fata bătrînă îi adresă un salut uşor şi prietenos domnului Crevel, iar acesta îi răspunse printr-o privire plină de înţeles.

Copiii mei şi dumneata, atîta tot, îi răspunse oaspetele. Bine, spuse ea, voi veni negreşit. Iată-mă, sînt la ordinele dumneavoastră, doamnă, rosti căpitanul din miliţia burgheză, salutînd-o din nou pe baroană.

Şi aruncă doamnei Hulot o privire asemeni aceleia pe care Tartuffe i-o aruncă Elmirei4, atunci cînd un actor de pierdeți în greutate aici jeta teta vrea, într-o reprezentaţie la Poitiers sau la Coutances, să scoată în relief intenţiile acestui rol.

Avu grijă să închidă şi uşa cu geamuri a salonului cel mare, zîmbind fiicei sale şi verişoarei, pe care le văzu instalate într-un chioşc vechi din fundul grădinii. Se întoarse lăsînd deschisă uşa sălii de joc, ca să poată auzi dacă ar intra cineva în salonul cel mare. Tot umbînd încoace şi încolo, baroana, ştiind că n-o observă nimeni, lăsa să i se citească pe faţă toate gîndurile ; dacă cineva ar fi zărit-o însă, s-ar fi înspăimîntat de tulburarea ei. Dar cînd se întoarse în sala de joc, intrînd pe uşa din spre salonul cel mare, figura ei îşi recapătă acea rezervă de nepătruns, de care poate să se folosească, cînd vrea, orice femeie, chiar şi cea mai sinceră.