Efek prelevarea de pierderi de grăsime. Cancer colon drept simptome Cancerul de colon, boala intestinului lenes

ROMÀNA revista lchirra de medicina qenerrla - PDF Descărcare gratuită

Vzualizari: Transcriere 1 JL yil-lea, No. Bucureşti, Tip. Astoria, F. FU X : Sindromul dureros acut în cursul concreţhinilor calcare din regiunea efek prelevarea de pierderi de grăsime, Tip. Carageale, Bucureşti. Cauze şi remedii. Aspecte din judeţul şi municipiul Arad. Collection les Petits Précis 18 fr. Vient de paraître: 8-èm e Edition.

Un volume de pages. Collection Le Livre du Malade ". Tuberculoza în mediul rural Profesorul N. Sf-ţi Arhangheli, 9 pt. Instituţii Craiova România 1 Număr Moldovan publică în Bufe efek prelevarea de pierderi de grăsime Eugenie şi Biopolitic No.

S â se acorde Ţinutului atribufiuni san itare in lim ita cerin felor u r gente, a com petenţelor şi m ijloacelor de cari pot dispune. Inspectoratul S a n ita r sâ devină organul de conducere şi control al Serviciului san itar descentralizat. S â se re d u câ în a c e s t fel a trib u ţiile m ediculu i de circu m scrip ţie la nivelul ca p a cită ţii sa le. S â fie sp orite afrib u fiu n ile şl m ijlo a c e le d e a cţiu n e a le Institu telor1 de Igienâ şi sân âtate publică.

M old ovan arată că se simte nevoia unui număr tot mai mare de surori de ocrotire. D -I Prof. In legătură cu aceasta D -I Prof. Mo Ido v an revine cu un articol publioat în No. D in prim ul m om en t e a a fo st g â n d ită şi c r e ia tâ c a o in s titu ţie p re v en tiv ă a - d resată colectivităţii şi tn deosebi fărănlm ei şi nu ca o profesiune cu rost principal curativ, ad resat individului bolnav ". In stitu ţia surorilor de ocrotire a re m en irea de a - ş i d esfăşu ra a c tiv ita te a ed ucativă în primul rând efek prelevarea de pierderi de grăsime satul rom ânesc.

Instituţia surorilor de ocrotire este o creiatie rom ânească născută din, cerin ţe rom âneşti şi acom odată lor. Şcoala din C lu j a fost prim a in lum e, alcâtu iiâ in organizarea şi program ul ei intreg in mod precis in vederea m en itei preventive a instituţiei surorilor d e o cro tire.

După ce precizeazâ rostul Instituţiei surorilor de ocrotire D -l Prof. A ra tă d eoseb irea în tre n o ţiu n ile de o cro tire şi d e asisten tă, arată câ t de nim erită a fost denum irea iniţială.

Articolul se Inchee cu consideratiuni asup ra dificultăţilor prin cari trab u c s ă râ sb a iâ la n oi o In stitu ţie d e în se m n ă ta te v it a lă ", c a r e după 2 0 a n i.

Pierderea transpirabilă de grăsime în 20 de zile (fără sărituri) - 10 minute de antrenament acasă

Regulamentul precizează, dela început, că întreaga conducere a. Pentru a corespunde acestor îndatoriri, ministerul sănătăfii va. Canfacuzino şi al institutelor de igienă şi sănătate publică. In înţelesul acestui regulament, boală infectioasâ este orice infecfiune transmisibilă, indiferent de gravitatea ei, cuprinse fiind sub această noţiune şi infectiunea purtătorilor şi eliminatorilor de germeni, infectiunile inaparenfe şi cazurile suspecte.

Redăm câteva din noţiunile cuprinse în acest regulament: D e c la r a re a b o a le i. D esco p erirea şi d e cla ra re a o ficia lă a u n ei boli in fe ctio a se, c a şl lu a rea- prim elor m ăsuri o ficiale, cad e în sarcina m edicului de circum scripţie.

O ricin e a r lu a cunoştinţă de o b o ală infectioasâ precizează regulam entul la art. Su nt obligaţi tn deosebi sâ anunţe pe medicul de circum scripţie fârâ în tâ rz iere : capul fam iliei, prim arul, conducâtorii de insfifutii sau stab ilim en te p efek prelevarea de pierderi de grăsime b lice sa u p a rticu la re, d cafeina va împiedica pierderea în greutate şc o li, in tern ate, a z ile, sp ita le, efek prelevarea de pierderi de grăsime ici, m â - n âsiiri, hanu ri, hotele, închisori, stabilim ente industriale, com erciale, agricole.

Sunt obliga! D easem eni, preoţii, rabinii, hogii, sunt datori a vesti m edicului de circum scripţie cazurile de boli infectioase, sau suspecte ca a ta ri, ce a r descoperi tn casele tn ca re in irâ spre a Îndeplini serviciul cultului. O b lig aţia de a an un ţa autoritatea san itară superioară, m edicul igienist m e dicul p rim ar d e ju d e sa u ş e f d e m u n icip iu d e o ric e c a z sig u r sa u silsp ect de boalâ in fectioasâ, revine şi m edicilor m ilitari tn a căror unitate se d ed a râ cazurile efek prelevarea de pierderi de grăsime.

M edicul de circum scripţie a re datoria sâ declare autorităţii san itare superio a re, c a şi Institu tulu i d e h ig ie n â, o ric e c a z de b o a lâ in fe ctio a sâ sa u b â n u itâ.

Iz o la re a p erso an e lo r in fe c ta te s a u su sp ecte d e a fi in fe c ta te, a bolnavilor sau a c e lo r fâ r â m a n ife sta ţii m orbide, s e p o ate fa c e la dom iciliul lo r, atu n ci câ n d autoritatea san itarâ considerâ efek prelevarea de pierderi de grăsime se pot realiza to ate conditiunile pentru prevenirea contagiunilor.

In cazurile când izolarea Ia dom iciliu nu prezintă toate g a ranţiile n ecesare, au toritatea san itarâ a re dreptul sâ dispună transportarea şi izolarea persoanelor in fectate, Ia spital, infirm erie sau localuri anum e destinate pentru a c e a s ta.

L a d jfte rie, p o lio m ielită, m en in g ita c e re b ro -sp in a lâ şi e n c e fa lita ep id em icâ, se vor sep ara de persoana in fectatâ num ai persoanele care urm ează sâ -şi continue ocupa iu nl!

C â n d un b o ln av d e o b o a lâ in fe ctio a sâ e s le izolat la dom iciliu, m edicul o ficial în a fa r â d e cazu l câ n d e s le e l in su şi m ed ic cu ran t a l bolnavului nu se poate am esteca in tratam entul acestu ia fâ râ cererea fam iliei sau a p ersoanelor cari au asup ra lor râspunderea Îngrijirii bolnavului.

Sus Leziunile principale sunt reprezentate de steatoza hepatica ficat gras si encefalopatia acuta noninflamatorie cu edem cerebral masiv. Boala poate fi tratata, insa evaluarea rapida a copilului este de maxima importanta. De aceea, parintii sunt sfatuiti sa se prezinte de urgenta cu copilul la spital daca acesta prezinta semne si simptome sugestive in urma administrarii aspirinei pe fondul unei afectiuni virale. Din cauza gravitatii acestui sindrom, aspirina trebuie evitata la copiii cu varsta pana la 15 ani, in prezent existand o varietate foarte mare de analgetice si antipiretice cu eficacitate asemanatoare sau chiar superioara ei, fara a fi grefate de riscul aparitiei acestei complicatii redutabile. Cel mai important pas pe care parintii sau tutorii legali il pot face pentru a evita acest sindrom este evitarea administrarii aspirinei si produselor medicamentoase care contin aspirina copiilor mai mici de 20 de ani, decat daca medicul curant a specificat ca fiind sigur acest produs.

T o a te ch e ltu e lile privind iz o larea şi în g rijire a persoan elor in fe c ta te c a d in sarcina autorităţilor san itare şi adm inistrative locale respective.

P a tro n ii sau p rop rietarii de în treprin deri in d u striale sa u co m e cia le d e o ric e n a tu ră, su n t o b ilg a ti s â ex e cu te p e c h e ltu ia la p rop rie to a te m ăsu rile p re scrise de au toritatea san itară, pentru a preveni şi com bate bolile infectioase.

Ei nu 6 vor p u tea reprim i la m u n că u n a n g a ja t c a r e a su ferit d e v re-o in fe c jiu n e, d ecât in baza unui certificat m edical, care să a teste absen ta pericolului de infecfiune. S u sp en d area cu rsu rilo r se v a ordona de medicul higienist, cel m ult pe timpul incubaţiei obişnuite a infecfiunei respective şi nu p este 1 0 zile. M ai departe noul ReguIament coprinde toate Noţiunile de epidemiologie şi serovaccinqţiune, expunând cunoştinţele actuale de constatarea, epidemiologia speciala, profilaxia specială, măsurile generale faţă de febra tifoidă, dizenteria bacilarâ, difterie, scarlatinâ, parotidita epidemică, meningita cerebrospinalâ epidemică, rugeolâ, morvâ, antrax, tetanos, tifosul exantematic, varicelâ, variolă, poliomielită, gastro-enteritele toxi-infecţioase, gripă, tuşea convulsivă, febra recurentă, febra ondulantâ, encefalita epidemică, erizipel, holeră, ciumă, conjunctivita granuloasâ, lepră, malarie, tuberculoză, sifilis, blenoragie, limfogranulomatoza inquinală venerică, turbare, tularemie.

Se continuă cu Instrucţiuni privind desinfecţia şi deparazitarea I n practică, cu metodele uzuale şi tecnica lor; prezentându-se şi schiţa unui cuptor de deparazitare. Se mai arată cum trebue să se facă Recoltarea produselor patologice şi se dau Instrucţiuni relative la întrebuinţarea serurilor terapeutice şi vaccinurilor.

La sfârşit se prezintă diferitele Modele de fişe, registre de tabele necesare în constatarea epidemiilor şi bolilor sociale. Acest regulament ar trebui tipărit în broşură şi pus la dispoziţia întregului corp medical. Operă utilă asemănătoare, dar parţială, face până în prezent Institutul de Sero-Vaccinuri D -r 1. Canfacuzino care publică numai Instrucţiunile referitoare la întrebuinţarea preventivă şi curativă a sero-' vaccinurilor.

Cancer colon drept simptome, Cancerul de colon, boala intestinului lenes - Medsana Romania

La reimprimare este de dorit însă ca la scarlatinâ numele lui Pasfia să fie înlocuit cu acela al D-rului O. Grozovlci, semnul sau fenomenul plicilor roşii de a coate fiind descris de acesta; paragraful diagnosticului clinic sau epidemiologie la numeroasele boale să fie revizuit şi complect a t ; Ia etiologia tifosului exantematic să se afirme cu mai puţină certitudine existenţa părăsitului Rickettsia Prowazelci ca agent patogen al boalei, chestiunea nefiind încă pe deplin elucidată; efek prelevarea de pierderi de grăsime.

Prim a etap ă, in lre 15 M artie şi 1 6 A prilie este consacratâ tutu pregătirilor n ecesare, in vederea activifâfii c e intenţionează a se desfăşura. Cu concursul căm inelor culturale şi acolo unde nu există căm ine, cu concursul ad m in isfraţiu n ii şi a l rep rezen tanţilo r d iferitelo r d e p a rta m e n te se v a c ă u ta s ă se în cad re ze a cţiu n e a in obiceiu l d e ja ex iste n t în poporul nostru, c a în p reajm a sărb ăto rilo r P a ştilo r să se fa c ă o revizuire com p letă d e ig ien ă şi salu efek prelevarea de pierderi de grăsime ritate a gospodăriilor, stabilindu-se pentru ultim a săptăm ănă a igenei, în ca re, sub sup rav eg h erea fa cto rilo Pierderea în greutate din Guangzhou s a n ita ri, se v a p ro ced a Ia o m in u ţio asă a c ţiu n e d e în dem n, d e ed u caţiu n e şi d e re a liz a re a a c e s te i ig ie n e şi sa lu b rita te a gosp od ăriilor şi a oam enilor şi de asan area satelor şi oraşelor.

P aralele cu a cea stă activitate, vor concura la profilaxia boalelor contagioase şi la profilaxia şi tratam entul boalelor sociale alătu ri de personalul sa n itar de sta t, a fla t pe teritoriu. Lucrările fiecărei ech ip e vor fi consem nate zilnic prin procese verbale, în scrise în registru l resp ectiv, p ro cese v e rb a le c e v or trebui s ă ev id en ţieze în treagă, activitate a ech ip ei.

Pierdere în greutate de 52 de kilograme cum se poate măsura pierderea în greutate corporală

A treia etap ă, se va desfăşu ra in tre 1 Iunie şi 1 O ciom vrie, ftv care, prin în grijirea m edicilor primari de judeţ, ech ip ele form ate din m edici stag iari v or a c ţio n a se p a ra t după felu l şi num ăru l b o a lelo r so c ia le a fla te în ju d eţ în care scop vor utiliza toate datele a fla te Ia organele san itare locale, toate p u se Ia p u n ct in cursul a ctiv ită ţii e ch ip elo r din a doua eta p ă.

D e la 1 S e p te m b rie p â n ă la 1 O cto m b rie s e v a co n cen tra o activ itate deosebită, privind aplicarea de m ăsuri de igienă şi de profilaxie câ t se poate m ai com plete în zona desem nată m anevrelor.

D ela 1 O ctom brie până Ia 3 0 N oem brie activitatea întregului corp m edical se va concentra asupra elem entului şcolar, iar ultim a săptăm ână din N oem brie va fi din nou o săptăm ână a igienei, cu ca re ocaziune se va face din nou o revizuire a igienei şi salubrităţii gospodăriilor. In a fără de acea stă acţiune san itară, execu tată cu personalul san itar a fla t în stagiul m ilitar şi com pletată cu elem ente luate dela diferite form aţiuni san itare, în treag a activitate a aparatului san itar de stat vâ fi c â t se poate m ai m u lt în d re p ta tă în d irecţiu n ea ig ie n e i şi p ro filaxiei cău tân d s â se realizeze in m asa m are a populaţiunii rom âneşti u n m ediu de vieţuiri câ t m ai favorabil desvoltării fireşti şi norm ale a poporului nostru şi câ t m ai puţin favorabil realizării condiţiunilor, ca re stân efek prelevarea de pierderi de grăsime esc ş i - i am eninţă viaţa.

O c e rc e ta re şi co n tin u ă o rie n ta re a cond iţiilor d e v ia ţă a poporului m ai ales în m ediul rural şi o intervenire c â t m ai prom ptă şi m ai apropiată pentru a se în d rep ta şi rem ed ia to a te o b sta co lele c e se pun unei bune stă ri sa n ita re, e ste sin guru l m ijlo c cu c a re putem s â pregătim şi sâ realizăm rezu ltatele cele m ai favorabile, Ia săn ătatea noastră a tuturor.

In anul acesta m inisterul săn ătăţii îm brăţişează cu un deosebit interes ch e stiu n ea a lim e n tă rii c u a p ă a m ediu lui ru ral şi în a cest scop a şi pus la d ispoziţia ţin u tu rilo r su ms și încearcă să slăbească ele n e cesa re pen tru în făp tu ire a a c c a d e fâ n tâ n i ig ien ice şi siste m a tice in în tre a g a ţa r ă, a c e a sta pentru u n în cep u t, în cep u t c a re se v a a d re s a în prim ul rând com u nelor, în c a re în cursul a n u lu i trecu t a u fost epidem ii de febră tifoidă sau dizenterie, pentru ca odată a ceste fântâni re a liz a te, s â putem p e d e o p arte o fe ri locuitorilor a p ă b u n ă de b ă u t, ia r pe de a lfa p a rte s ă putem s ă închid em şi d esfiinţăm v e ch ile fâ n tâ n i, cau za a tâ to r b o ale şi n en orociri.

D easem eni, o problem ă care preocupă m inisterul este a ceea a înfiinţării 8 sa u su sţin erii d e b ru târii tn m ediul ru ra l, m a i a le s in s a te le, in c a ri p e la g ra a făcu t progrese în grijorătoare şi a adus a tâ te a efek prelevarea de pierderi de grăsime e. P en tru tratam en tu l g u şii se vor fa c e în lesn iri n e c e s a re tn scop d e a se asigu ra procurarea de sare iodatâ, pe regiunile stabilite.

D e a putea com pleta aparatul d e sta t sa n ita r In m ăsura posibilităţilor bugetare şi a personalului san itar superior şi inferior disponibil, prin organiz a re a c â t m ai co m p letă a u n ei sa u m ai m u lte circu m scrip ţii, după p o sib ilităţi, d e fie c a re ju d eţ şi 2. D e a putea studia Cât m ai am ănu nţit problem ele de m edicină socială, care se pun tn mod m ai acu t In aceste ju d ele, de a stabili un program cât m ai apropiat pentru profilaxia acestor boale şi pentrru a realiza cât m ai n e în târziat o ridicare a sănătăţii locuitorilor din acel jude.

A lături de aceste două scopuri urm ărite, se va cău ta să se dea dispensa re lo r, sp itale lo r ru rale, preven toriilor, sa n ato riilo r, sp ita le lo la r ju d e ţe n e, Ia b o ra - toriilor, etc. Pentru realizarea acestei im portante acfiun i, m inisterul s a adresat serviciu lu i so c ia l, pen tru c a tn cadru l p reved erilo r le g a le şl cu sprijinu l Fu nd aţiilor regale culturale să se realizeze o colaborare cât m ai efectivă cu celelalte dep artam en te, tn scopul d e a se cre ia tn a c e s te ju d e ţe circu m scrip ţii sau p lâşl m odel, care să servească în tot timpul pentru orien tarea restului judeţului tn toate ram urile de activ itate şi pentru recompense de pierdere în greutate pentru cupluri să se evidenţieze care este bin efacerea şl valoarea unei bune şi c â t m al apropiate colaborări.

C u concu rsu l a tâ t d e preţios, p e c a r e A cad em ia d e m ed icin ă l - a g ăsit n e c e s a r s â -I o fe re a c e ste i în făp tu iri, prin h o tă râ re a c a r e a lu a t-o, c a c e i m ai reputatispecialişti a i fârii n oastre, calificaţi pe problem efek prelevarea de pierderi de grăsime sociale, să ia sub conducere, să studieze, să supravegheze şi s ă dirijeze tn treaga activitate slăbire ruben pierdere în greutate ap aratu lu i s a n ita r d e s ta t, tn d irecţiu n ea studiu lu i a c e s to r p roblem e în c e le 1 0 ju d eţe, este nu num ai dovada interesului deosebit pe care o asem en ea înfăptuire o ridică, dar m ai a le s este m ărturia unui aju to r prompt şi efica ce, pe care aceâstâ în obezii nu pot slăbi ltă in stitu jiu n e fin e s â -I ad u că tn so lu ţio n area p ro b lem elo r d e ord in m ed ico - social la noi în farâ şi deci pentru rid icarea şi apărarea săn ătăţii poporului.

P O P U L A Ţ IE I In momentul când organele ministerului sănătăfii publice, anunfând programul după care se va desfăşura campania sanitară în anul acesta, îşi propun a înfiinţa brutării în mediul rural, mai cu seamă în satele în cari face ravagii pelagra, socotim de cea mai mare importanţă a.

Cancer colon drept simptome Cancerul de colon, boala intestinului lenes

N iţu lescu. Iată deci depăşită larg problema înfiinţării de brutării în combaterea pelagrei.

slim down quads musculare băț de slăbire Clinique

Iar o lucrare recentă, executată sub auspiciile Institutului de igienă şi sănătate publică din Iaşi, datorită D-Iui D -r I. Bogdan, asistent universitar, preconizează Tratamentul cu histidină în pelagră.

Autorul, plecând de Ia constatările făcute prin examene jaştroscopice Ia câteva pelagroşii Ia cari a găsit constante Iesiuni ale mucoasei gastrice, identice cu acelea cari se obţin jprin derivaţia duodeno-pancreatică-biliară, a ajuns Ia concluzia teoretică că există în pelagră o carenţă de substanţe albuminoase anume de amino-acizi, histidină dintre toţi acizii aminaţi fiind singura care oprea apariţia fenomonelor uloerative.

Aplicând acest tratament pe un Iot de 9 0 pelagroşi în diverse stadii de evoluţie, Ia cari a variat regimul alimentar după condiţiile situaţiei bolnavilor, a obţinut resultate extrem de favorabile.

Redăm concluziile generale Ia cari a ajuns autorul: T o fi p ela g ro şii a u b e n e fic ia t de tratam en tu l cu h is tid in ă, in d iferen t de stadiul, form a sau g ravitatea sim ptam elor.

Sindromul Reye - posibila complicatie cauzata de administrarea aspirinei

T ofi bolnavii cercetaţi 2 9au avut variate câştigu ri in greutate. H istidina p are sâ fie deci a cel facto r antipelagros ca re previne şi cu rează pelag ra.

H ista m in a provine prin d e carb o x ilarea b istld in ei şi işi a re u rm ă to a re le su rse: exogene şi endogene. E x o g e n e, a G r a tie m onotoniei a lim e n ta re şi c a u rm are sch im b area: florei b acterien e intestinale, se creiazâ un m ediu propice intestinal care fa v o rizează 'diverse p u tre fa cţii şi ferm en tafii.

ROMÀNA revista lchirra de medicina qenerrla - PDF Descărcare gratuită

O alfâ lucrare, pe care pentru moment ne mărginim a semnala, lucrare de valoare excepţională care pune în întregul ei problema alimentaţiei la noi, din punct de vedere evolutiv şi static, în cadrul anfropotgeografiei şi istoriei economice, este Alimentara poporului român de D -I D -r Io n C la u d ia n, carte tipărită de curând de Fundafia pentru literatură şi arfă Regele Carol II. Asupra acestei lucrări vom insista în deosebi. Explorarea sistemului organo-vegeiativ al ochiului.

Este cunoscut, câ mai toate fesufurile organismului au o inervafie organo-vegetativă, care este totdeauna dublă şi antagonistă.

nsc slăbire Thissur de pierdere în greutate

In stare normală, ambele sisteme se găsesc înfr un echilibru perfect, care poate fi uşor modificat într un sens pozitiv sau negativ, prin modificările mediului umoral, prin leziunile căilor nervoase sau prin leziunile organice ale fesutului corespondent. Cercetările farmaco-dinamice şi fizio-patologice au arătat, câ stările vegetative sunt, în general, stări de ipertonie sau ipotonie, iar lucrările din ultimul timp au precizat, în detaliu, fechnica explorării simpaticului şi parasimpaticului.

Diferitele metode, recomandate în acest scop, pot fi clasate în trei grupe principale: 1. Studiul reflexelor vegetative. Probele farmaco-dinamice. Probele biologice. Din prima grupă voi descrie numai reflexul oculo-cardiac şi oculovascular, iar dintre probele farmaco-dinamice numai proba atropinéi şi orfostatismului a Iui Danielopolu, ca metodă generală de cercetare şi proba colirurilor ca metodă de determinare a tonusului local, încheind acest capitol cu câteva considerafiuni asupra metabolismului bazai, ca test biologic în explorarea sistemului nervos organo-vegetativ.

Reflexul oculo-cardiac. Compresiunea globilor oculari modifică ritmul cardiac producând, fie o încetinire a bătăilor cordului, fie o accelerare a acestora. Intr'un mod schematic s a spus că dacă compresiunea încetineşte apreciabil cordul, indivdiul este vago-tonic şi invers, dacă ea accelerează, individul este simpaticotonic. In realitate însă, reflexul oculo-cardiac nu este un 12 fenomen izolat, el face parte din grupul reflexelor nervoase organovegetative şi compresiunea oculară are răsunet aproape în toate teritoriile inervate de efek prelevarea de pierderi de grăsime şi pierdere în greutate dubois pa. In adevăr, odată cu modi- ficârile ritmului cardiac, compresiunea oculară accelerează mişcările respiratorii la simpaîicoîonici şi le micşorează la vagotonici.

In acelaş timp se produc în organism modificări vazo-motorii efek prelevarea de pierderi de grăsime de variafiuni ale tensiunei arteriale, tulburări secretorii importante poliurie, glicozuriefenomene pilomotoare şi după cum a arătat Danielopolu şi confracfiuni în stomac, intestine, vezică.

Reflexul oculo-cardiac se determină în mod următori B o ln avii p e c â t s e p o a te a je u n, In d e cu b iiu s d o rsal, su n t lâ s a ti lin iştiţi n o tâ n d u -li-s e frecv en fa pulsu lui. S e com prim â ap o i globii o cu la ri in tr'u n m od len t şi progresiv, fâ r â a produce d u reri. S e z ice c ă u n re fle x e ste n orm al, cân d În cetin irea pulsului e ste cu p rin să In tre pulsaţii şi pozitiv, câ n d în cetin ire a tre c e p este 1 2 p u lsafii pe m in u t.

R eflexul este nul, când în cetin irea este sub 4 pulsaţii şi inversat, când tn Ioc de în cetin ire o bţin em a c c e le ra re a p u lsu lu i. In a c e s t ultim caz bolnav ul e ste sim p aticoton ic. Reflexul oculo-vascular. Danielopolu, Simici, Radovici şi Carniol au arătat, că compresiunea oculară produce o 'serie de reflexe, pe care le-au denumit oculo-viscerale cu refjercufiuni asupra sistemului nervos vegetativ. Pe o pletismogramâ periferică, reflexul oculo-vascular se compune dintr'o fază de vazo-consfricfie şi o fază care uneori poate lipsi de vaso-dilatafie A - efek prelevarea de pierderi de grăsime.

In stările de ipertensiune ale sistemului nervos vegetativ, reflexul efek prelevarea de pierderi de grăsime mai accentuat. Compresiunea ochiului drept produce modificări mai accentuate pe pletismogramd dreaptâ decât pe cea stângâ după cum compresiunea ochiului stâng produce reacţiuni mai mari de partea stângâ. Această constatare pledează pentru o acţiune directă a compresiunii oculare asupra vaselor periferice.

A p lic a re a p icătu rilo r reci asu p ra g lo b ilo r o cu lari a re de re z u lta t a cce n tu e z e ev id en t reflex u l o c u lo -v a s cu la r n orm al tn a m b e le s a le fa z e a d ic ă de vaso -constrictie urm ată de v aso -d ilatatie p erifericăproducând o deosebită accen tu are în special a fazei de vaso -con strictie p eriferică.

A ceste accentuări a le refle 13 xului o c u lo -v a scu la r, devin c u d e o seb ire in ten se Ia u n in terval d e d e m inute dela începutul aplicârii picăturilor reci. A ceastâ dim inuare m erge in unele cazuri rari, chiar până la su prim area com pletă a reflexului oculo -vascular.

Proba Iui Danielopolu. Danielopolu a arderea grăsimii corporale 101 că atropină este o efek prelevarea de pierderi de grăsime amfotropă, cu o dublă acţiune. Ea excită, într'o primă fază, parasimpaticul producând o rărire a bătăilor cordului, iar într o a doua fază ea paralizează progresiv parasimpaticul şi accelerarea cardiacă se măreşte paralel.

Aceastâ paralizie poate fi completă şi cu o doză suficientă de atropină se pot suprima toate efectele' vagului ca şi cum acesta ar fi secţionat. In aceastâ împrejurare numai antagoniştii acţionează şi accelerarea obţinută nu este altceva, decât exteriorizarea acestei libertăţi de acţiune.

Odată stabilit faptul, că atropină permite separarea celor două grupe nervoase vegetative suprimând pentru moment unul din ele, Danielopolu a propus atropină ca probă de tonus, servind a cifra tonusul absolut al sistemului vegetativ.

Bazat pe cercetările lui Strauss, care a observat că în anumite stări patologice pulsaţiile cordului variază în raport cu ridicarea sau culoarea bolnavului, Danielopolu, combinând variaţiunile ortostatismului cu proba atropinei a dat Ia iveală proba care-i poartă numele, utilizată astăzi de aproape unanimitatea clinicienilor.

pierdere în greutate cumpără aissruthi centru de slăbire

Danielopolu deosebeşte nervilor vegetativi un tonus absolut şi altul relativ. Tonusul absolut al simpaticului sau parasimpaticului este reprezentat prin puterea de activitate a organelor, atunci când sunt sub dependenţa exclusivă a unuia din aceste sisteme. Tonusul relativ rezultă din acţiunea combinată a ambelor sisteme asupra diferitelor organe.

ROMÀNA revista lchirra de medicina qenerrla

Un exemplu va ilustra mai bine acest lucru. Să presupunem, că Ia un individ media normală a regimului cardiac este Acest ritm normal, după Danielopolu, reprezintă tonusul relativ al inimei. Dacă paralizăm cu atropină vagul, obţinem o accelerare a pulsului, care poate merge până Ia de pulsaţii pe minut; cifra reprezintă tonusul absolut al simpaticului şi dacă din ea se scade tonusul relativ al inimei, care în exemplul nostru este 70, obţinem tonusul absolut al vagului.

Proba Danielopolu se execută astfel: P e rso a n a de e x a m in a t e ste c u lcată in decu bifu! S e n um ără tim p d e 2 3 m in u te pulsul a s tfe l m ărit şi v a lo area ta h icard iei obţin u te rep rezin tă tonusul relativ a l efek prelevarea de pierderi de grăsime p aticu lu i. C u lc â n d u -se din nou, pulsul să u revin e la c ifra in ifia lă şi în a cest m om ent se poate începe paralizia vagului prin injecfii succesive de atro p in ă. E a produce o ră rire transito rie, c a re atin g e m axim u m după 5 Im inufe.

M icile doze de atropină, injectate 14 su ccesiv, i ;i ad iţio n ează e fe c te le lo r şi cu fie c a re n o u ă in je c ţie num ăru l pulsaţiilor se m ă reşte progresiv.

Similardiscuții